Despre noi
- CS Karate Shotokan-FMK Ploiesti
- KARATE PENTRU EDUCATIA COPILULUI TAU
duminică, 30 mai 2010
luni, 24 mai 2010
CUPA COPILULUI 2010 PLOIESTI
In data de 22 mai 2010 ,la Ploiesti s-a desfasurat Cupa Copilului la Karate Shotaokan ,Kata si Kumite.La aceasta competitie au participat cinci cluburi de Karate din Ploiesti,Bucuresti,Otopeni si Buftea.
joi, 25 martie 2010
Citate din Gichin Funakoshi
Gichin Funakoshi a adus mult lumii karate-ului. El a adus Karate-do din Okinawa în Japonia. El a conceput cele douăzeci de percepte ale karate-ului; aspecte considerate de el importante pentru educaţia elevului Karateka. Tot Funakoshi a compus Dojo Kun, prezent în şcolile de karate.
"Adevărata Karate-do este: Antrenarea şi dezvoltarea minţii şi trupului în spiritul modestiei, devoţiune totală cauzei juste în perioade critice." ( Funakoshi Gichin. 1973, Karate-do Kyohan, pagina 3).
Gichin Funakoshi s-a născut în Shuri, Okinawa. Funakoshi a venit în Japonia în 1922, la vârsta de 53 de ani, pentru a răspândi şi dezvolta Karate-do. El a fost desemnat să demonstreze karate la prima Convenţie Atletică Naţională în Tokio, organizată de Ministerul Educaţiei din Japonia. Funakoshi a studiat cu mulţi maeştri. A învăţat secretele artei lor şi a adus aceste secrete în Japonia. Odată ajun aici el a deschis prima şcoală de karate, Meishojuka. Mulţi ani mai târziu a deschis faimoasa şcoală Shotokan, distrusă în timpul celui de-al II-lea război mondial.
Când a venit în Japonia Gichin Funakoshi a adus şasesprezece kata-uri: cinci pinan, trei naihanchi, kushanku dai, kushanku sho, seisan, patsai, wanshu, chinto,jutte and jion. Funakoshi credea sincer că este nevoie de o viaţă pentru a stăpânii perfect "o mână" de kata şi, deci, şasesprezece vor fi suficiente. A ales kata-urile pe care le-a considerat cele mai potrivite pentru pregătirea fizică şi autoapărare, susţinând cu încăpăţânare "Karate este o artă nu un sport.". Pentru el Kata era Karate.(Kim, Richard, 1974, The Weaponless Warriors, pagina 94).
Gichin Funakoshi era convins că aspectul intelectual era mult mai important decât cel fizic în karate.
Iată cele douăzeci de percepte concepute de el:
Karate începe şi se sfârşeşte cu respect.
În karate-do nu există intenţia de atac.
Karate este în slujba justiţiei.
Cunoaşte-te pe tine însuţi (însăţi), apoi pe ceilalţi.
Intuiţia este mai mult decât tehnică.
Eliberează-ţi mintea.
Ghinionul apare întodeauna din neglijenţă.
Nu practica karate numai în dojo.
Karate se practică toată viaţa, nu există limită.
Modelează-ţi viaţa de zi cu zi după karate-do, vei ajunge la myo ().
Adevărata artă Karate este ca apa fierbinte: se transformă în apă rece dacă nu este încălzită permanent.
Nu te gândi cum să câştigi, gândeşte-te cum să nu pierzi.
Alternează tehnicile de apărare.
Bătălia se desfăşoară după cum manevrezi stările de kyo(deconcentrare, incapacitate de ripostă) şi jitsu (concentrare, capacitate de ripostă).
Gândeşte-te la mâna şi la piciorul cuiva ca la o sabie.
Când îţi părăseşti locuinţa ai în faţă numeroşi duşmani. Atitudinea ta poate invita la luptă.
Începătorii trebuie să ajungă să stăpânească perfect poziţiile fără să le judece, abia după aceea devin naturale.
Kata trebuie executat corect, fără schimbări, o luptă reală este, însă, cu totul altceva. Dacă kata este executată şi stăpânită corect, comportamentul într-o luptă reală este ca al apei şi succesiunea stărilor kyo-jitsu este corectă.
Puternic şi delicat, întins şi contractat, încet şi rapid, toate trebuiesc corelate cu respiraţia.
Gândeşte şi trăieşte cu aceste percepte în minte în fiecare zi.
Dojo Kun:
Caută perfecţiunea caracterului.
Fi credincios şi loial.
Dedică-te sincer.
Respectă pe ceilalţi.
Nu folosi violenţa.
Aceste cinci Dojo Kun sunt rezultatul direct al faptului că Shihan Gichin Funakoshi credea că Karate-do este mai mult o artă decât un sport. Echilibrând şi îmbogăţind cele douăzeci de percepte enumerate mai sus, care reprezintă regulile călăuzitoare ale pregătirii personale, cu accentul pe strategie, Dojo Kun îndrumă elevul din punctul de vedere al dezvoltării morale. Faptul că Dojo Kun este recitat în multe şcoli tradiţionale Shotokan, cu voce tare, arată importanţa educării spiritului asupra educării fizicului. Accentul pus pe comportamentul moral şi drept menţine elevul pe calea care duce la dezvoltare individuală şi perfecţiune.
Gichin Funakoshi a fost un om modest. El a pus accentul pe perfecţionarea individuală. "El credea în bun simţ şi respectul pe care o fiinţă umană il datorează alteia." (Kim Richard. 1982, The Classical Man, paginile 94-95). Gichin Funakoshi a murit în 1957 în vârstă de 88 de ani. Contribuţia sa la dezvoltarea şi răspândirea artei karate a fost covârşitoare. "Consider Karate-do ca fiind cea mai potrivită dintre toate artele marţiale pentru împlinirea nevoii de pregătire a spiritului." (Funakoshi Gichin. 1973, Karate-do Kyohan, pagina 14).
Karate-do este o artă marţială originară în Okinawa, modificată şi transformată intr-un mod de viaţă de Gichin Funakoshi. Înainte de această transformare, era o colecţie de tehnici care permiteau practicantului să se apere fără a întrbuinţa alte arme înafara mâinilor şi picioarelor proprii. Deşi se presupune că a fost influenţată de tehnicile boxului chinezesc, dezvoltarea a avut loc în Okinawa şi, deci, în Japonia. Gichin Funakoshi, influenţat de artele marţiale din Japonia propriuzisă, kyudo, kendo, judo de exemplu, a modificat Karate-ul astfel încât de atunci a putut fi numită karate-jutsu, arta de a lupta, şi a pus accentul pe aspectele filozofice şi spirituale, astfel încât ceea ce era învăţat în cadrul karate să poată fi extrapolat în viaţa de zi cu zi. De aceea Karate este "O cale de a trăi" (un mod de viaţă) - Karate-Do (do înseamnă cale). Gichin Funakoshi a combinat tehnicile din Karate cu tradiţia Budo (calea războinicului - codul de onoare al războinicului), inserând esenţa acestuia în inima karate-ului - adevărata cale a artelor marţiale.
Cuvântul Karate este şi el format din două ideograme: prima KARA (gol) şi a doua TE (mână). Prima ideogramă este, însă, mult mai bogată în înţelesuri.
Cea mai directă interpretare vine din practica Karate-ului, tehnici de autoapărare care nu inplică folosirea altor arme înafară de mâini, picioare sau alte părţi ale corpului. O altă interpretare, aşa cum se desprinde şi din cuvintele lui Gichin Funakoshi: "asa cum o oglinda "clara" (fara distorsiuni, curata) reflecta fara distorsiuni, cum o vale linistita întoarce un ecou clar, la fel cel ce practica Karate trebuie sa îsi goleasca mintea de gânduri egoiste si rele, deoarece numai o minte (fara prejudecati) si o constiinta curate pot întelege corect ceea ce percep. Aceasta poate fi o alta interpretare a ideogramei KARA din Karate-do". O altă interpretare dată de maestru este aceea că "Cel ce studiaza Karate-do trebuie sa fie modest în interior si blând în exterior (comportament). În fine, el vorbeşte de forma primordială de manifestare a universului care este vidul (kara, ku) şi că deci vidul este o formă în sine.
După cele spuse devine evident faptul că Karate-do şi Karate Budo reprezintă mult, mult mai mult decât o colecţie de tehnici de autoapărare, de fapt o astfel de definire a Karate-ului este foarte departe de esenţa acestei arte care propune, în primul rând, dezvoltarea calităţilor interne ale omului şi căutarea perfecţiunii caracterului.
Kyudo
Practică acest sport din ziua în care a împlinit 7 ani şi a bătut la uşa antrenorului său pentru a lua lecţii, astfel, ajungând, după ani de antrenamente, să câştige primele locuri la campionatele naţionale şi europene.
La vârsta de 7 ani şi câteva zile, Andrei s-a înscris la karate, fiind fascinat de acest sport. Vecinul şi senseiul lui, Dan Stoica, l-a călăuzit de la bun început şi este, pentru tânăr, mai mult decât un antrenor. Se temea, la prima şedinţă, că va încasa multe lovituri de la ceilalţi participanţi, însă, s-a relaxat când a văzut că nu poate fi vorba de aşa ceva.
In anul 2000, la prima competiţie locală la care a participat, karatistul a obţinut locul I. Bucuria lui a fost imensă mai ales că sala de concurs era plină de spectatori, printre care şi familia sa, iar rezultatele foarte bune i-au adus şi o grămadă de premii. După această întrecere, băiatul a primit un imbold de a-şi menţine rezultatele şi a continua pe acest drum. În 2003 a câştigat Cupa Marea Neagră şi încă o cupă locală, cu două locuri I, iar din 2006 până în 2010 a fost, an de an, campion naţional la karate shotokan, la categoria Seniori -60. În 2007, Andrei a participat pentru prima dată la un campionat european, la Veneţia, unde a câştigat locul II. Karatistul a mai participat şi la alte competiţii de gen, iar după ce a câştigat un titlul de campion naţional, în 2007, a fost cooptat de Clubul Sportul Studenţesc Bucureşti.
Anul campionului
În 2008, Andrei a obţinut locul
III la europenele din Rusia şi locul III la individual şi II la echipe la un alt campionat european organizat la Oradea.Tot în acelaşi an, tânărul a mai participat şi la Campionatul European de la Bucureşti, unde a reuşit cea mai bună performanţă de până acum: locul I şi titlul de campion european.
„Am câştigat acest titlu pe 10 noiembrie, cu o zi înainte de ziua mea şi a fost cadoul pe care mi l-am dat mie însumi. Am avut ambiţia să ies campion european şi, deşi a fost şi complicat, pentru că în ring au concurat 13 ţări, iar reprezentantul Bulgariei mi-a dat ceva bătăi de cap, fiind mai greu de bătut, am reuşit totuşi să înving”, explică Andrei. El spune că, cei mai mari suporteri şi susţinători în acelaşi timp pe care îi are sunt părinţii şi sora sa, care îi oferă sprijinul moral de care are nevoie pentru reuşi toate aceste performanţe
Planuri de viitor
Pe viitor, tânărul intenţionează să se înscrie la cursurile Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport. „Karate este un mod de disciplinare nu numai în sport ci şi în viaţa reală. Am învăţat să am răbdare şi să mă stăpânesc, iar când este vorba de un conflict de obicei încerc să evit pe cât posibil să lovesc, pentru că sunt conştient că aş putea să fac mult rău, prin tehnicile pe care le cunosc. Karate face parte din viaţa mea, vreau să devin sensi pentru că eu cred că am prins destulă experienţă ca să-i învăţ acest sport şi pe alţii”, spune Andrei. După 12 ani în care a avut trei antrenamente a câte o oră jumătate în fiecare săptămână, la care se mai adaugă cel puţin o oră de exerciţii fizice de forţă zilnic, acest tânăr ambiţios a reuşit să strângă în palmaresul său 30 de medalii de aur, argint şi bronz, pe care le ţine expuse în camera sa.
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
Ce te-a atras la karate?
A.M.: Eu eram mic şi vroiam mă pot apăra singur, iar în şcoala mea, unde se ţin şi acum antrenamente de karate, am participat la unul dintre acestea şi mi-a plăcut foarte mult. Pe la 5 ani m-am dus la un vecin de-al meu, care este sensei, ca să mă înveţe acest sport dar mi-a spus să revin când o să fac 7 ani. În ziua în care am împlinit 7 ani am bătut la uşa lui şi, spre marea lui uimire, i-am spus că vreau să mă apuc de karate.
Sora ta este atrasă de acest sport?
A.M.: Sora mea a făcut şi ea karate dar pentru o perioadă scurtă de timp, pentru că a spus că ei nu îi place. În principal este o fire mai rebelă şi cel mai mult a deranjat-o în acest sport faptul că trebuie să se supună unor reguli şi să facă ceva ce i se impune, ori ea nu este deloc acest gen.
CE-I PLACE
Tânărului îi place foarte mult să se distreze, la petrecerile pe care le organizează el sau prietenii lui, cu diferite ocazii. De obicei, la aceste evenimente, toţi invitaţii pot asculta genuri diferite de muzică, ritmuri care trebuie să placă tuturor, pentru că invitaţii care iau parte la un astfel de party să fie mulţumiţi şi fericiţi.
CE NU-I PLACE
Lui Andrei nu îi plac oamenii trădători care se vând pe mai multe căi, iar atunci când văd că nu le este bine lângă cineva preferă compania altor persoane, de la care au un beneficiu. Din păcate, băiatul spune că a avut parte de mulţi prieteni de acest gen, însă arma sa împotriva lor a fost întotdeauna ignoranţa.
Articol preluat din Adevarul de Seara
